Contactul cu un limbaj de programare nou naste intrebari, mai ales cand este vorba de un limbaj atat de inovator. Urmatoarele capitole de manual va sunt oferite. Cum sa le descarcati ? Dati un click-dreapta pe link si alegeti: Save Link As (Indicatia este pentru utilizatorii de Mozilla Firefox)
Capitole de manuale despre Haskell si Hugs
Pe aceasta pagina gasiti o colectie de capitole.
O parte provin din procesul de elaborare al cartii
"Introducere in Haskell 98 prin exemple" de Dan Popa
iar alta parte din lucrari separat publicate la diferite manifestari stiintifice.
- Operatori din Standard Prelude ( Cap1-10-21.pdf 264KB, MIME type: application/pdf) Despre operatorii din Haskell, asa cum sunt prezentati in Standard Prelude. Da raspuns la primele intrebari despre operatori pe care si le-ar pune cineva care studiaza prima oara limbajul Haskell. Oarecum in faza de draft. Cunoscatorii vor remarca lipsa unor elemente despre subiect, cum ar fi prezentarea claselor de tipuri pe care sunt definiti operatorii: Num, Fractional etc dar vor recunoaste ca n-ar fi indicat sa incepem un manual de Haskell cu o lectie despre clasele de tipuri. :)) In practica puteti afla tipul operatorilor tastand o comanda "t" la promptul "doua puncte" al interpretorului Hugs urmata de operatorul pus in paranteza.
- Cum sa rulati exemplele folosind interpretorul Hugs - neinclus on-line
- Tipuri_utilizator.pdf Un capitol de manual despre declararea tipurilor utilizator introduse cu declaratia "data". Exemple de constructori de tip si de constructori de date.
- Tipuri_recursive.pdf Un capitol de manual despre declararea tipurilor utilizator recursive. Arbori. Arbori polimorfi. Astfel de arbori se pot/vor folosi la scriererea interpretoarelor si compilatoarelor pentru a implementa arborii sintaxei abstracte - eng: AST = abstract syntax tree.
- Back-End.pdf (298KB, MIME type:pdf) Arborii sintaxei abstracte atasati constructiilor sintactice ale unui limbaj pot/vor fi folositi de catre a doua parte a interpretorului (Back-End-ul) pentru a rula codul respectiv. Un asemnea Back-End monadic este explicat in capitolul acesta. Back-End-ul acesta l-am folosit in cadrul lucrarilor de laborator pentru a putea rula programele reprezentate prin AST (abstract syntax tree).
- Transcrierea_semanticii_in_do_notatie.pdf Explicatii despre do notatia din Haskell si necesitatea indeplinirii legilor monadei intr-un capitol despre avantajele folosirii Haskellului la realizarea implementarii limbajelor.Exista o pagina despre legile monadei si in sectiunea engleza a site-ului.
- Cap8-nou-Assembler.pdf Un asamblor intr-o coaja de nuca. Cum se poate construi in Haskell un asamblor universal (independent de limbajul de asamblare) dintr-un functor.
- Combinatorii de parsere care prin flexibilitate, prin adaptabilitate inlocuiesc vechile instrumente de analiza sintactica (cum ar fi Automatele Push Down) sunt unul din motivele pentru care am ales Haskell-ul ca limbaj pentru lucrarile de laborator la cursul "Limbaje Formale" de la Universitatea Bacau din Romania. (Nu constituie insa singurul motiv. Pe Internet veti gasi o sumedenie de alte materiale privitoare la automate si limbaje formale implementate in Haskell.) In esenta, combinatorii permit construirea incrementala a unui parser mare (al unui limbaj complex) din module care sunt de fapt parsere mai mici. Suportul algebric al combinarii lor il constituie monada parserelor (una dintre cele mai utile monade). ParseLib-comentat.pdf - o biblioteca de combinatori de parsere comentata in limba romana. Pentru implementari industriale incercati mai curand biblioteca Parsec, mai bine pusa la punct si mai adecvata solutiilor vandabile decat ParseLib-ul. Principiile teoretice sunt aceleasi.
- Monade si programare in do-notatie. Capitolul despre monade nu este disponibil on-line.
- Instalarea si configurarea software-ului
Puteti comanda o intreaga carte tiparita la adresa de comenzi postale a editorului ... pe care urmeaza s-o primesc si eu si s-o anunt aici. Pretul promotional il estimez la circa 22.0 -24.5 RON la care se pot adauga cheltuielile postale.
(Dan Popa, Universitatea Bacau, versiuni aflate in lucru sau definitivate in octombrie noiembrie si decembrie 2006. Ultimul update 2.februarie.2007)
<= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell
|
