View source for Poate aceeasi functie sa aiba doua tipuri in doua programe ?

[[Image:Haskelllogo-small-flag-RO-8.jpg|center|Haskell - Un limbaj functional pur]]

<center>
Contactul cu un limbaj de programare nou naste intrebari, mai ales cand este vorba  de un limbaj atat de inovator. Cea mai buna cale de a va familiariza cu Haskell este sa conversati cu un interpretor, cum este Hugs. Sau sa folositi GHC si sa conversati cu GHCi (GHC Interactiv). Cautati explicatiile care v-ar ajuta in lista de mai jos. Link-urile rosii,daca exista, sunt ca de obicei spre viitoare pagini in curs de constructie.   

</center>
__NOTOC__
<center>
{| border=0 cellspacing=5 cellpadding=15
| valign=top bgcolor=#F0F0F0 style="text-align:left" |
[[Category:Ro]] 

==. Explicatia in termeni de Haskell ==

In sistemul de tipuri al Haskell-ului tipul unei entitati este <br>
cel mai mic tip care i se poate atribui ca urmare a rezolvarii <br>
'''intregului''' sistem de ecuatii din '''intregul program'''. Ecuatii in tipuri.

Ce intelegem prin cel mai mic tip ? Cel mai mic tip e inteles in sensul:<br>
('c',1) poate fi si un (a,Int) si un (Char,x) si un (Char,Int). Dar este<br>  cel mai mic ultimul.

Intre tipuri se stabileste deci o relatie de ordine, bazata pe generalitate<br> sau - echivalent - pe posibilitatea de a obtine un tip din altul prin <br> particularizare.

Cand rezolvi (in tipuri!) o singura ecuatie cum este '''y f = f (y f)''' <br> s-ar putea sa obtii ca cea mai mica solutie (a sistemului format de o ecuatie) <br> va fi:

y :: (a->a)-> a

Daca insa acea formula  '''y f = f (y f)''' apare in program impreuna <br> cu '''alte ecuatii''', poti obtine dupa rezolvarea sistemului particularizari <br> (mai specifice daca vrei) ale rezultatului anterior.<br>
De exemplu cu ajutorul '''altor''' ecuatii din program sistemul de inferente<br> de tipuri poate decide ca acel '''a''' de mai sus poate fi particularizat <br>(deci<br> obtine un tip mai mic ca ordine a tipurilor) devenind '''b-> c '''.

Deci y::((b->c)-> (b->c)) -> (b->c) in acest caz.

Dintre cele doua,
y :: (a->a)-> a
si
y::((b->c)-> (b->c)) -> (b->c)

sistemul Haskell o va alege pe cea mai mica, pe cea mai particulara,pe <br> a doua !
Totul '''depinde deci''' (in asemenea cazuri de ambiguitate aparenta) <br>'''de ce alte ecuatii mai exista''' in program.


==. Explicatia prin analogie ==

Un fenomen similar (oarecum)  se intampla si in matematica valorilor intregi.

Fie (in)ecuatia:
x >= 0
Evident ca are un cel mai mic x ce-o satisface.

Sa adaugam acum inca o restrictie: <br> x mod 2 = 1

Obtin sistemul:<br>
x mod 2= 1 <br>
x >= 0

Evident ca are acum o alta 'cea mai mica solutie'.

Asa ceva se intampla si cu tipurile in Haskell, cand folosim ecuatii recursive,<br> fara indicatii exprese de tip.

----
Pagina indexata la indexul  [[Category:Ro]] [http://www.haskell.org/haskellwiki/Category:Ro  Categories:Ro]
----
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell <= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell. ]<br> <br>
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Intrebarile_incepatorului <'''-''' Inapoi la Intrebarile incepatorului Ro/Haskell. ]